HISTRIA
(Dobrogea)


Pe malul lacului Sinoe, in partea nordica a actualei peninsule Istria in Dobrogea, s-a ridicat in urma cu peste 2600 de ani orasul Histria, intemeiat de navigatorii si negustorii greci, care s-au asezat in golful (de odinioara) Halmyris, cu scopul de a face comert. Uleiul de masline, vinurile, obiectele de podoaba grecesti erau schimbate pe grânele, mierea, ceara de albine, pieile de vita, pestele sarat, faclele din rasina pinilor (ce existau atunci aici), oferite de triburile locale. Histria (Istria in limba greaca [denumire luata de la fluviul Istros] inseamna Dunarea) prospera si se dezvolta timp de opt secole. Asezarea, inconjurata de un puternic zid de aparare, era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km; strazile erau pavate cu piatra, iar institutiile de educatie fizica (gymnasion) si cele cultural-artistice (museion) cunosteau forfota obisnuita locurilor de acest fel. Intre secolele 1-3 d.C. se instaureaza aici puterea romana. In aceasta perioada, in oras se construiesc temple inchinate zeitatilor romane, terme (bai publice), cartiere ale cetatenilor bogati cu case. Dar golful Halmyris a inceput sa se impotmoleasca cu aluviuni fluviale, nisipul inchizând iesirea la Marea Neagra. Cu tot acest neajuns, orasul si-a prelungit existenta pâna in secolul 6. Invazia avarilor, care distrug aproape in intregime cetatea, obliga pe locuitori s-o paraseasca. Incet, incet, Histria se ruineaza; uitarea ii ingroapa si numele si locul. Histria, cea mai veche asezare urbana din tara, a fost scoasa la lumina incepând din 1914, de sapaturile lui Vasile Pârvan.